La sinteza apăruta pe pagina domnului Claudiu Năsui, ministru al economiei, antreprenoriatului și turismului, Alianța Producătorilor de Film face următoarele precizări:
1. Prin „schema pentru film” în primul rând că se fac plăți (rambursează) abia după ce producătorul de film a cheltuit tot bugetul în România, astfel putem spune că banii rambursați care vin prin bugetul de stat, nu vin de la contribuabili ci % procent din ce s-a cheltuit deja cu filmul în România. Inclusiv taxe și impozite, redevențe și rulaj de TVA.
2. Evaluare unor programe este binevenită și chiar și noi susținem necesitatea unor astfel de evaluări. Și totuși programul a început să funcționeze în octombrie 2018 și a fost oprit în noiembrie 2019. Producțiile de film având o durată de doi ani pentru a derula cheltuielile, un an din cei doi fiind 2020 din care 3 luni nu s-a pututut filma nimic în România din cauza restricțiilor.
3. Cele 100 milioane, din cât am citit noi în proiectul de buget, se referă la creditele bugetare, adică bani numerar necesari să fie prevăzuți în bugetul ministerului pentru a achita datoriile restante, adică mai exact 23 de proiecte care s-au filmat integral în România și au cheltuit deja cel puțin 400 milioane de lei. Bani numerar înjectați în economie fie în servicii fie în taxe, redevențe, combustibili cu accize cu tot, tva rulat etc. De exemplu 10% din banii cheltuiți de aceste producții sau dus către hotelurile din România (vreo 46.000 de nopți). Partea care ne îngrijorează este că lipsesc 52 de milioane din aceste credite bugetare, adică domnul ministru ne spune că sunt alocați mai puțini bani decât se știe că sunt datorați de mai bine de un an chiar una an jumătate?
4. Companiile de producție cinematografică înregistrează un ciclu de conversie al banilor pozitiv de 32 de zile, ceea ce înseamnă că datoriile pe termen scurt sunt plătite mai rapid cu aproximativ o lună comparativ cu durata medie de încasare a facturilor de la clienți.
5. Banii atrași sunt cheltuiți rapid (în cel mult 12 luni) în integralitate și țin în funcțiune un lanț întreg de furnizori de la servicii la materii prime.
6. În 10 ani în Ungaria cu un program similar, sectorul a crescut de la aproximativ 30 milioane de euro în 2003 la peste 385 milioane de euro în 2018, cu o creștere anuală stabilă de 15-20%. Contribuția industriei de film la PIB a crescut de la 0.02% la 0.28%.
7. În primele nouă luni ale anului 2017, în Croația veniturile generate de turism, efect direct al producțiilor de film, s-au ridicat la 8,7 miliarde de euro (10 miliarde de dolari), în creștere cu 10% față de aceeași perioadă a anului precedent. În plus este oficial recunoscut de către Banca Națională a Croației faptul că industria filmului a scos țara din recesiune.
8 Suntem în continuare deschiși să discutăm despre modalitățile în care operarea acestui program poate fi îmbunătățită, cum să crească nivelul de competitivitate, cum să fie mai profitabilă pentru economia românească și cum urce în ierarhiile internaționale companiile de toate dimensiunile din sectorul nostru. Până acum nu ne-a fost oferită ocazia sau oportunitatea unui dialog cu domnia sa.