Facem publică scisoarea trimisă către administrația prezidențială, premierului Florin Cîțu, domnului Alexandru Nazare – ministru al finanțelor publice, domnului Claudiu Năsui – ministru al economiei, antreprenoriatului și turismului, domnului Bogdan Gheorghiu – ministru al culturii.
„Vă adresăm această scrisoare pentru a sublinia din nou situația dezastruoasă a sectorului cinematografic și a tuturor celor care depind de această activitate.
Cinematografia românească este în colaps, iar pentru a supraviețui nu are nevoie de bani în plus sau de un colac de salvare. Este nevoie să se aplice legile deja existente și este nevoie ca bugetul pentru anul 2021 să se constituie pe aceste legi și reglementări în vigoare.
Este imperios necesar ca în bugetul pe 2021 să se regăsească:
- Sumele datorate către Fondul Cinematografic conform prevederilor legii nr. 50/2020 privind modificarea art. 13 din OG 39/2005 cu modificările și completările ulterioare privind cinematografia. Aceste sume trebuie să se regăsească în bugetul Centrului Național al Cinematografiei prin Ministerul Culturii;
- Creditele bugetare in valoare de circa 140 milioane RON cuprinse in bugetul MEAT, în vederea achitării datoriilor statului Român către producătorii de film în urma cererilor de plată depuse începând cu anul 2019 în baza HG 421/2018 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice, plăți încă neachitate în ciuda tuturor termenelor legale depășite;
- Creditele de angajament in valoare de circa 233 milioane RON cuprinse in bugetul MEAT necesare asigurării continuității programului de stimulare al producției cinematografice preponderent străine în România, în baza HG 421/2018.
Fondul cinematografic, administrat de către Centrul Național al Cinematografiei, este un fond extrabugetar, unde sunt colectate contribuțiile operatorilor economici aflați în lanțul de exploatare al operelor audiovizuale. Cum piața media a scăzut cu aproape 35% în anul 2020, veniturile sălilor de cinematograf au scăzut cu aproape 70%, la fel și veniturile la Fondul cinematografic au scăzut cu peste 35%. Pe cale de consecință nu a existat în anul 2020 niciun apel de proiecte din cele 2 anuale prevăzute de cadrul legislativ în vigoare. Finanțarea oferită de către Centrul Național al Cinematografiei este un credit, iar lipsa ei duce și la imposibilitatea atragerii unor cofinanțări din străinătate. Producția națională a anilor 2021 și 2022 se va afla astfel sub nivelul de supraviețuire.
Astfel, respectarea cadrului legal în vigoare prin virarea sumelor datorate la Fondul cinematografic prin aplicarea prevederilor art.13 din OG 39/2005 privind cinematografia modificat prin legea 50/2020 este în acest moment vitală pentru buna funcțiune a instituției, dar mai ales a sectorului. Filmul românesc este printre primii ambasadori ai României în afara țării. Prin fiecare film care circulă internațional, și care de cele mai multe ori ajunge să fie extrem de apreciat atât de presă cât și de juriile internaționale, România arată capacitatea de a susține atât excelența cât și creativitatea transmițând astfel un mesaj puternic peste granițe.
În ianuarie 2020, prin OUG1/2020, a fost transferată la Ministerul Economiei schema de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice reglementată prin HG421/2018 (și ulterior modificată prin HG712/2020). Cu acest transfer au fost preluate și obligațiile privind analiza cererilor de plată depuse înainte de acest transfer și care nu au ajuns să fie operate. A fost preluată și obligația de a relansa apelul de proiecte pentru a stimula preponderent producția străină de film pe teritoriul României.
Astăzi, nicio cerere de plată nu a fost operată, adunându-se aproape 140 milioane de lei datorii ale autorității centrale către producătorii străini prin companiile din România. De asemenea prin asigurarea creditului de angajament în valoare de 233 milioane de lei pentru anul 2021, pentru această formă de finanțare, nu vine decât în sprijinul atragerii proiectelor care sunt deja finanțate internațional, sau parțial finanțate național din zona privată și unde sistemul bancar și instituții financiare atât naționale cât și europene sunt dispuse să finanțeze partea care ar urma să fie rambursată de către statul Român. Efectul de multiplicare în economie a acestei măsuri este estimat la trei, de exemplu cheltuielile producțiilor cinematografice cu sectorul hotelier au crescut de aproape 4 ori în 2019 față de 2018. Unele lanțuri hoteliere au raportat grad de ocupare de până la 70% în 2019 numai datorită producțiilor cinematografice atrase în România. Iar acestea sunt doar niște exemple ale primului an.
Reiterăm faptul că ne dorim doar respectarea legilor și angajamentelor făcute de către statul român, angajamente care de altfel se regăsesc explicit și în programul de guvernare.”
Romanian 
English